Alertă privind alimentaţia şi sănătatea creierului
În discuţii recente despre prevenţia bolilor neurologice, neurochirurgul Leon Danaila a subliniat importanţa alegerilor alimentare pentru menţinerea funcţiilor cognitive. Deşi unele produse alimentare sunt apreciate în mod tradiţional, consumate frecvent în România, ele pot avea efecte negative pe termen lung asupra creierului dacă sunt consumate în exces.
Care sunt alimentele problematice
Danaila indică trei categorii care ar trebui privite cu prudenţă. Prima sunt zaharurile: aportul ridicat de zahăr poate influenţa negativ sănătatea sistemului nervos, favorizând inflamaţia şi afectând memoria şi atenţia. A doua categorie o reprezintă grăsimile saturate, adesea întâlnite în produsele de origine animală solide. Exemple uzuale în bucătăria românească sunt slanina, untul şi untura, care, consumate frecvent, pot contribui la dereglări metabolice cu impact asupra funcţiei cerebrale.
Totuşi, specialistul face distincţia între tipurile de lipide: există grăsimi mai avantajoase pentru creier, precum ( află ce se mai întâmplă pe oi.ro ) cele polinesaturate şi cele de provenienţă marină, pe care le recomandă ca alternative atunci când este posibil.
„Zaharurile sunt foarte periculoase pentru organism. Grăsimile la fel sunt foarte periculoase. Grăsimile saturate, ce înseamnă grăsimi saturate? Simplu: grăsimile care sunt solidificate: slanina, untul, untura.”
Al treilea risc pe care îl menţionează Danaila are legătură cu consumul de peşte. Deşi peştele este o sursă importantă de omega‑3 şi alţi nutrienţi benefici pentru creier, anumite specii mari pot acumula metale grele, în special mercur. Prin urmare, consumul exagerat de peşte mare poate duce la expuneri dăunătoare.
„Şi carnea de peşte care poate fi consumată. Dar nu prea mult. Pentru că peştele, în special, peştele mare este intoxicat acum cu mercur. Şi dacă unii mănâncă cantităţi foarte mari de peşte nu e bine.”
Prin urmare, ideea nu este de a elimina complet alimentele, ci de a le alege şi de a le folosi cu măsură. Danaila recomandă orientarea către grăsimi nesaturate şi consum moderat de produse care pot conţine contaminanţi.
Un aspect practic menţionat de medic se referă la obiceiurile de masă: a mânca prudent, fără a forţa satietatea completă. El sugerează să se evite ridicarea de la masă complet sătul, rămânând astfel în limite care susţin un stil de viaţă mai sănătos.
„Deci cel mai bine este să mănânci din toate câte puţin. Să nu te ridici niciodată de la masă satul. 70-80%, atât trebuie.”
Pe scurt, recomandările centrale sunt: reducerea zahărului şi a grăsimilor saturate, preferarea grăsimilor polinesaturate şi a celor din peşte (în cantităţi moderate) şi diversificarea alimentaţiei. Adoptarea acestor principii poate diminua riscul unor tulburări metabolice şi neurologice şi poate susţine funcţiile cognitive pe termen lung.
Observaţie: adoptarea unor schimbări alimentare trebuie adaptată fiecărei persoane în parte şi, la nevoie, consultată cu un medic sau un specialist în nutriţie.
Mesajul transmis de Danaila pune accent pe echilibru şi pe prevenţie, nu pe eliminări radicale fără o evaluare medicală prealabilă.
