România avea 1.016.327 de cetățeni cu domiciliul în străinătate și drept de vot la alegerile din 18 mai 2025, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente prezentate în material. Aceștia reprezentau aproximativ 5,65% din cei 17.988.218 cetățeni înscriși pe listele electorale permanente, adică aproximativ unul din 18 alegători.
Cifrele se referă la cetățenii cu domiciliul oficial în străinătate, nu la totalitatea românilor aflați temporar peste granițe. Prin urmare, numărul persoanelor care votează în afara țării poate fi mai mare decât cel al alegătorilor înregistrați cu domiciliul în străinătate.
Participarea și ponderea electorală a diasporei pot varia în funcție de mobilizare, opțiunile politice și diferența dintre candidați. Votarea în străinătate poate începe înaintea celei din România, iar centralizarea rezultatelor poate continua după închiderea urnelor din țară, însă voturile fac parte din același scrutin și au aceeași valoare juridică.
Articolul 36 din Constituția României prevede că cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți inclusiv în ziua alegerilor. Domiciliul sau reședința în străinătate nu figurează printre situațiile de excludere prevăzute de acest articol.
Textul constituțional exclude de la vot persoanele descrise drept debili sau alienați mintal, puse sub interdicție, precum și persoanele condamnate definitiv la pierderea drepturilor electorale. În interpretarea prezentată în material, eliminarea printr-o lege electorală obișnuită a dreptului de vot pentru o întreagă categorie de cetățeni, exclusiv pentru că locuiesc în străinătate, ar ridica o problemă constituțională.
Un exemplu de restrângere a participării diasporei este cel al Armeniei, al cărei Parlament a adoptat în iulie 2026 o lege în acest sens. Potrivit informațiilor atribuite Reuters în material, pentru alegerile ordinare, cetățenii trebuie să fi locuit în Armenia cel puțin jumătate din ultimii doi ani, condiție verificată cu 48 de zile înaintea scrutinului.
Măsura a urmat alegerilor din 7 iunie, câștigate de partidul premierului Nikol Pașinian cu 49,8% din voturi. Scrutinul s-a desfășurat pe fondul acuzațiilor privind încercări rusești de influențare a votului, inclusiv prin mobilizarea alegătorilor armeni din Rusia, acuzații respinse de Moscova.
Organizații civice armene au condamnat restricțiile, considerând că acestea afectează drepturile politice ale cetățenilor.
Regulile diferă de la un stat la altul. Un studiu comparativ publicat de Alina Dobre pe Contributors.ro, în aprilie 2025, arată că aproximativ 140 de state permit, în forme diferite, votul cetățenilor din străinătate, fără să existe un model internațional unic.
Potrivit studiului, Franța și Italia permit participarea diasporei la alegerile naționale. Germania condiționează votul anumitor cetățeni fără domiciliu în țară de existența unei legături anterioare sau actuale cu statul german.
Irlanda și Israelul impun restricții importante votului din străinătate, cu excepții pentru anumite categorii. Republica Dominicană rezervă șapte locuri în legislativ cetățenilor din diaspora, conform aceluiași studiu.
Materialul prezintă, între argumentele împotriva participării diasporei, faptul că persoanele stabilite în alte țări nu resimt zilnic efectele deciziilor politice pe care le influențează și pot avea priorități diferite față de rezidenți. Totodată, contrapune acestui argument observația că domiciliul nu indică automat nivelul de informare, responsabilitatea civică sau legătura unei persoane cu societatea românească.
Relațiile economice cu România sunt ilustrate prin date BNR citate în studiul de pe Contributors.ro: românii din străinătate au trimis în țară aproximativ 6,5 miliarde de euro în 2023 și 6,7 miliarde de euro în 2024. Materialul subliniază însă că dreptul de vot nu este condiționat de contribuția economică, iar cetățenii care nu trimit bani au aceeași legitimitate electorală ca cei care își sprijină financiar familiile din România.
Analiza mai identifică drept teme de dezbatere organizarea votului în străinătate, influențele externe, informarea alegătorilor, dezinformarea și măsura în care reprezentarea parlamentară a diasporei reflectă comunitățile românești din afara țării. Poziția exprimată în material este că aceste aspecte țin de organizarea participării electorale și nu justifică excluderea cetățenilor de la vot pentru că locuiesc în altă țară sau au alte opțiuni politice.
