Un caz care a stârnit controverse la Maternitatea din Bârlad privește o pacientă de 30 de ani, Andreea Todeilă, adusă de ambulanță cu contracții și cu un diagnostic inițial de „sarcină la termen”. Femeia susține că a fost condusă în sala de nașteri și a rămas acolo aproximativ două ore, însă, ulterior, ar fi fost informată că nu este însărcinată. Situația a escaladat rapid, pe fondul unor relatări diferite ale pacientei și ale medicilor cu privire la evaluările efectuate și la concluziile clinice.
Relatarea pacientei
Potrivit Andreei, ea revenise în țară din Germania, unde primise îngrijiri și i se spusese că are o sarcină cu probleme, pe fondul unui uter septat, malformație care, din perspectiva ei, ar fi putut îngreuna identificarea fătului la investigații. Pacienta amintește și de un episod trăit în 2011: atunci, medicii au considerat inițial că ar avea un chist, însă în timpul intervenției chirurgicale s-a dovedit că era însărcinată, iar la final a născut o fetiță sănătoasă. În lumina acestor antecedente, Andreea spune că a ajuns la Bârlad când simțea mișcări fetale și dureri specifice travaliului.
„Copilul mișca, aveam contracții! După ce au ascultat inima copilului și au spus că bate, m-au dus la ginecologie. Apoi, doamna doctor mi-a spus că nu sunt însărcinată, ci doar balonată, și că ar trebui să merg la alt spital”, a declarat pacienta pentru vremeanoua.ro.
Femeia afirmă că, deși avea dureri puternice, ar fi fost îndemnată să plece acasă. Ea ar fi refuzat externarea până la o intervenție sau o evaluare suplimentară care să lămurească situația. Din punctul ei de vedere, neconcordanța dintre momentul în care s-ar fi auzit bătăile inimii copilului și concluzia ulterioară că nu ar fi însărcinată reprezintă esența problemei.
Punctul de vedere al medicilor
Reprezentanții spitalului susțin că pacienta a fost evaluată clinic și ecografic, iar testarea a infirmat existența unei sarcini. Potrivit raportării medicale, testul de sarcină ar fi ieșit negativ, iar examinările au condus la un set de diagnostice care explică simptomele: „sarcină închipuită” (pseudocieză), glob vezical și sindrom dureros abdominal. În același context, pacienta ar fi fost încadrată cu obezitate, amenoree secundară și galactoree. Tot în timpul internării, cadrele medicale ar fi depistat și Hepatită B.
Medicul ginecolog a indicat, potrivit aceleiași poziții oficiale, un consult endocrinologic, analize hormonale și un tratament destinat declanșării ciclului menstrual. Echipa afirmă că recomandările au vizat atât clarificarea cauzelor amenoreei, cât și diminuarea simptomelor care au adus pacienta la urgență. Din comunicarea unității medicale reiese că diagnosticul de sarcină a fost infirmat, iar traseul de investigații a fost stabilit în consecință.
Înțelegerea acestui tip de situație este complicată de faptul că, în practică, pot apărea simptome ce mimează o sarcină, determinând nevoia unor evaluări succesive și a colaborării interdisciplinare. În acest caz, atât relatarea pacientei, cât și perspectiva personalului medical surprind tensiunea dintre trăirea subiectivă a semnelor de sarcină și rezultatele obiective ale analizelor.
Ce a urmat: după cinci zile de spitalizare și externarea din Bârlad, Andreea Todeilă a decis să continue investigațiile într-un spital din București, în încercarea de a obține răspunsuri complete și un plan de conduită adecvat stării ei.
