Dosarul Tel Drum, unul dintre cele mai longevive și complexe cazuri de corupție din România, a revenit pe rolul Tribunalului București în primăvara anului 2026. Cauza, care vizează un prejudiciu estimat la peste 110 milioane de lei, este marcată de noi dispute juridice intense. Avocații fostului lider PSD, Liviu Nicolae Dragnea, au ridicat excepții de nulitate a probelor, invocând implicarea „echipelor operative” mixte DNA-SRI în faza de urmărire penală.
Reluarea procedurilor în camera preliminară are loc într-un context juridic profund modificat de deciziile succesive ale Curții Constituționale (CCR), care au dus deja la anularea a numeroase probe în dosare de mare corupție. Pentru Liviu Dragnea, trimis în judecată în octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, evoluția acestui dosar reprezintă un moment crucial în raport cu justiția română.
Impactul deciziilor CCR asupra probatoriului
Cursul anchetei Tel Drum a fost influențat masiv de hotărârile Curții Constituționale emise între 2016 și 2020. Aceste decizii au vizat colaborarea dintre serviciile de informații și parchete, ducând la excluderea SRI din activitatea de cercetare penală. Principalele jaloane juridice care au afectat dosarul sunt:
-
Decizia 51/2016: A declarat neconstituțională implicarea SRI ca „organ specializat al statului” în anchete penale.
-
Decizia 26/2019: A anulat protocoalele de colaborare încheiate între Parchetul General și SRI.
-
Decizia 55/2020: A interzis utilizarea înregistrărilor obținute pe Mandate de Siguranță Națională (MSN) ca probe în procesele penale de drept comun.
Efectul acestor decizii a fost resimțit direct în mai 2025, când Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nelegalitatea a 31 de mandate de interceptare emise între 2007 și 2009. Aceste probe, considerate fundamentale de către procurori la momentul inițierii anchetei, au fost anulate definitiv, slăbind considerabil baza probatorie a acuzării.
Strategia apărării: „Binomul” și echipele operative
La termenul din 20 februarie 2026, echipa de apărare a lui Liviu Dragnea a deschis un nou front juridic. Avocații au solicitat Tribunalului București să emită adrese oficiale către DNA și SRI pentru a clarifica dacă în acest dosar au funcționat „echipe operative mixte”. Această solicitare vizează identificarea oricărei forme de cooperare tehnică sau umană care ar fi putut încălca normele procesual penale conform viziunii CCR.
Inculpații din dosar, printre care se numără și foști funcționari ai Consiliului Județean Teleorman, susțin că probele obținute prin intermediul acestor echipe ar trebui anulate. Ei invocă protocolul nr. 00750 din 2009 între DNA și SRI ca bază nelegală pentru anumite activități de supraveghere. De asemenea, s-au solicitat verificări prin Inspecția Judiciară pentru a stabili dacă au existat imixtiuni în actul de urmărire penală, o mișcare tactică menită să prelungească faza de cameră preliminară.
Prejudiciul și acuzațiile aduse de DNA
Dosarul Tel Drum se concentrează pe o presupusă schemă de fraudare a fondurilor publice și europene, derulată pe parcursul a 16 ani (2001-2017). Procurorii susțin că Liviu Dragnea ar fi inițiat un grup infracțional organizat care a acționat pentru ca firma Tel Drum SA să câștige contracte de reabilitare a drumurilor județene prin licitații trucate. Prejudiciul total reținut în rechizitoriu este impresionant:
-
Peste 109 milioane de lei reprezentând paguba invocată de Ministerul Dezvoltării pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
-
1,2 milioane de lei reprezentând prejudiciul adus bugetului de stat prin evaziune fiscală.
-
Aproximativ 22 milioane de euro în total, sumă pentru care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă.
Conform DNA, grupul era structurat pe două paliere: funcționari publici care furnizau informații confidențiale și inserau condiții restrictive în caietele de sarcini, și oameni de afaceri care operau circuitele financiare prin care profiturile ajungeau la membrii grupului.
Istoricul penal al lui Liviu Dragnea
Reluarea procesului Tel Drum vine după ce fostul președinte al Camerei Deputaților a executat deja o pedeapsă privativă de libertate. Cariera politică a lui Liviu Dragnea a fost marcată de alte două dosare sonore:
-
Dosarul Referendumul: Condamnat în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.
-
Dosarul Angajărilor Fictive (DGASPC Teleorman): Condamnat în 2019 la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.
Liberat condiționat în iulie 2021, Dragnea a încercat să revină în atenția publică prin diverse proiecte, însă dosarul Tel Drum rămâne cea mai mare amenințare juridică la adresa sa. În 2026, soarta acestui proces depinde de modul în care instanța va gestiona excepțiile privind nulitatea probelor, într-un peisaj legislativ unde linia dintre securitatea națională și procedura penală a fost redesenată radical.
Sursă: Petrache Catalina / Libertatea / Tribunalul București Data: 17/04/2026
