O alergătoare de maraton din New York a ajuns la medic după luni de disconfort la braț și umăr, o durere care nu ceda deloc. Inițial, specialiștii au bănuit o problemă tipică de suprasolicitare – tendinită și umăr înghețat – frecventă la persoane active.
Durerea care a schimbat totul
După aproximativ două luni fără ameliorare, sportiva a efectuat un RMN. Investigația imagistică a dezvăluit cauza reală a durerii: o formațiune tumorală localizată la nivelul humerusului. „Puteau vedea vizibil tumoarea gigantică care îmi sfărâma osul humerus din interior spre exterior”, a povestit ea.
A urmat diagnosticul greu: cancer pulmonar în stadiul 4, deja răspândit la oase. Pentru o persoană obișnuită cu maratoanele, vestea a fost cutremurătoare. „A fost destul de șocant pentru o alergătoare de maraton”, a mărturisit sportiva, adăugând: „Nu am antecedente familiale de cancer”.
Medicii i-au explicat că boala este tratabilă, însă nu poate fi vindecată; terapiile au rolul de a ține sub control evoluția, cu posibilitatea ca, în timp, eficiența lor să scadă.
De ce multe cazuri scapă de screening
Specialiștii subliniază că șansele de vindecare cresc când cancerul pulmonar este depistat timpuriu. În Statele Unite, însă, programul de screening se adresează în principal persoanelor între 50–80 de ani cu istoric de fumat semnificativ (de pildă, aproximativ 20 pachete-an) și care încă fumează sau s-au lăsat relativ recent. O persoană tânără și nefumătoare, precum atleta, nu intră în criteriile de trimitere la investigații periodice.
În același timp, datele arată că un segment notabil dintre cei diagnosticați cu această boală nu a fumat niciodată. Cercetări publicate recent sugerează că ghidurile actuale nu acoperă o parte importantă a pacienților, ceea ce explică de ce numeroase diagnostice se pun abia în stadii avansate.
Un exemplu vine din analiza pacienților tratați într-un centru medical din Chicago, unde s-a constatat că aproximativ 65% dintre cei cu cancer pulmonar nu s-ar fi calificat pentru screening pe baza regulilor în vigoare.
„În fiecare zi, vedem pacienți care nu au fumat niciodată, posibil expuși la fumat pasiv, care ajung cu boala în stadii avansate, când nu mai este vindecabilă.”
Experții reamintesc publicului că tabloul bolii s-a schimbat față de percepția veche: nu este o afecțiune exclusivă a bărbaților în vârstă cu un istoric îndelungat de fumat. Simptomele atipice și durerile persistente – precum cele resimțite la braț sau umăr fără explicație clară – merită evaluate cu atenție.
Sportiva își continuă tratamentele pentru a ține boala la distanță, rămânând atentă la răspunsul corpului și la recomandările medicilor privind următorii pași terapeutici.
