Un interviu acordat BBC pe 31 mai de Nicușor Dan a declanșat un val de reacții critice în Ucraina. Pasaje din intervenția sa, în care accentul a căzut pe siguranța cetățenilor români în contextul atacurilor cu drone de lângă graniță, au fost taxate de publicații ucrainene drept insuficient de ferme față de agresiunea Rusiei. Unele comentarii au etichetat declarațiile ca fiind „lipsite de umanitate”.
Ce a spus Nicușor Dan la BBC
În dialogul cu BBC, Nicușor Dan a descris seria de incidente provocate de drone în proximitatea României, subliniind riscurile pentru populația din zona de frontieră. El a invocat atât frecvența acestor episoade, cât și schimbarea tipologiei aparatelor, de la vehicule neîncărcate la unele echipate cu explozibil.
„În ultimii doi ani am avut poate 20 sau 30 de incidente cu drone. La început, dronele nu erau încărcate cu explozibili. Dar acum o lună am avut un alt incident, cu o dronă încărcată cu explozibili, care, din fericire, nu a explodat.
A devenit periculos pentru cetățenii români.
Iar atunci când rușii lovesc și țintesc orașe (ucrainene) de pe celălalt mal al Dunării, trebuie să se asigure că nu rănesc cetățenii români”, a spus el.
În aceeași discuție, a fost atins și subiectul unor posibile măsuri diplomatice dacă incidentele ar continua să pună în pericol oamenii de pe teritoriul României. În comentariile ulterioare apărute în spațiul public, a fost evocată inclusiv varianta expulzării ambasadorului rus în cazul în care astfel de situații s-ar repeta.
Mesajul a venit pe fondul unei serii de găsiri de fragmente de drone și semnalări în localități de la Dunăre, episoade care au determinat intervenții ale autorităților și verificări tehnice pentru stabilirea provenienței resturilor găsite.
Cum a reacționat presa ucraineană
Ecourile din Ucraina au fost rapide și critice. Materiale de presă au notat că tonul declarațiilor ar fi pus în prim-plan efectele asupra României, fără o condamnare explicită a atacurilor ruse în sine. De aici și reproșul că mesajul ar fi „lipsit de umanitate”, pentru că nu insistă pe încetarea bombardamentelor asupra orașelor ucrainene.
„Este de remarcat faptul că, în acest interviu, Nicușor Dan nu a menționat caracterul ilegal al atacurilor rusești asupra Ucrainei și nici necesitatea încetării acestora, cerând doar ca loviturile asupra țintelor ucrainene să nu provoace daune românilor”.
Din perspectiva jurnaliștilor ucraineni, liderii europeni ar trebui să formuleze mesaje publice care includ atât protejarea propriilor cetățeni, cât și o poziționare vocală împotriva acțiunilor militare ruse. Aceștia au remarcat că formularea aleasă de Nicușor Dan a lăsat în plan secund condamnarea explicită a agresiunii.
Contextul de securitate din apropierea graniței a alimentat preocupări în România: identificarea unor resturi de aparate, alertele punctuale și intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de peste Dunăre au împins instituțiile responsabile să mențină un nivel ridicat de vigilență. De aici și accentul, recurent în declarațiile oficiale, pe protejarea populației și evitarea oricărui incident pe teritoriul național.
Disputa de interpretare rămâne deschisă. Mesajele transmise la nivel înalt sunt cântărite atent de publicul din ambele țări, iar fiecare nuanță capătă greutate într-un context regional tensionat. Reacțiile continuă să circule în mediul online și în presa din regiune, alimentând o discuție intensă despre felul în care liderii formulează prioritățile de securitate și solidaritate.
