Partidul Social Democrat a anunțat, în cadrul unei decizii luate în unanimitate la Biroul Permanent Național, că îl va propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim‑ministru. Nominalizarea survine în contextul unei crize politice acute, după ce Cabinetul condus de Adrian Veștea a picat la votul de încredere, iar guvernul anterior a fost demis prin moțiune de cenzură la doar 50 de zile după formare.
Ce a cerut Grindeanu pentru a accepta nominalizarea
La finalul ședinței, liderul PSD, care deține în prezent și președinția Camerei Deputaților, a subliniat nevoia instalării unui executiv funcțional și stabil. În discuțiile interne, el a obținut de la colegii de partid un mandat extins pentru conturarea echipei guvernamentale și pentru purtarea negocierilor politice. Principalele linii convenite sunt prezentate succint:
Libertate totală: Grindeanu va avea decizia finală privind componența cabinetului, fără impuneri din partea organismelor de partid.
Negocieri fără condiții: PSD se angajează să negocieze cu celelalte formațiuni parlamentare, însă fără a accepta presiuni externe care să restrângă autonomia decizională.
Autonomie programatică: Partidul își păstrează prerogativa de a stabili direcțiile majore ale guvernării.
„Avem nevoie de un guvern funcțional. Încrederea oamenilor, a românilor, în clasa politică e ZERO. Și toți, inclusiv noi, avem partea noastră de responsabilitate. A venit vremea să venim cu soluții concrete care să îi pună pe primul loc pe oameni”, a declarat Sorin Grindeanu.
Profil politic și provocările pe care le aduce nominalizarea
Sorin Grindeanu are deja experiență la Palatul Victoria: a fost prim‑ministru în prima jumătate a anului 2017, un mandat marcat de controverse majore, printre care adoptarea așa‑numitei ordonanțe care a generat proteste de stradă. De atunci, traseul său public a inclus poziții de conducere în instituții centrale: președinție la ANCOM, ministeriat în domeniul transporturilor și, recent, preluarea șefiei PSD și a Camerei Deputaților.
Nominalizarea sa generează mai multe întrebări practice: va reuși PSD să construiască un sprijin parlamentar suficient (chiar și sub forma unui acord de susținere) pentru a trece un guvern minoritar? Care vor fi prioritățile imediate ale unui astfel de executiv și în ce măsură îi vor permite parteneriatele parlamentare să guverneze eficient? Președintele arată, în consultările recente, că soluția cea mai probabilă rămâne un guvern politic minoritar susținut prin acorduri precise, însă drumul până la învestire este nesigur.
Contextul politic intern este tensionat; negocierile între partide pro‑occidentale și formațiunile parlamentare care pot asigura sau bloca voturi vor decide soarta propunerii. În acest climat, rubrica decizională acordată lui Grindeanu — control asupra echipei și a strategiei — îi oferă instrumentele necesare pentru a încerca să formeze un executiv funcțional, dar nu îi garantează succesul în Parlament.
Rămâne de urmărit dacă președintele va face desemnarea oficială și dacă demersurile de strângere a sprijinului parlamentar se vor transforma rapid în votul de învestitură necesar pentru ca un nou cabinet să preia atribuțiile executive.
