În aceeași cheie, el a mutat atenția spre posibila implicare a Ucrainei, invocând exemple din state europene unde au fost semnalate drone ucrainene.
Reacția lui Vladimir PutinÎn mesajul său, Putin a contestat orice verdict dat înaintea unei expertize tehnice a resturilor și a indicat că, în alte situații, opiniile inițiale au fost infirmate după analize oficiale. El a sugerat că abaterile de traiectorie pot apărea din cauza bruiajului sau a altor factori, iar pentru a avea o concluzie „obiectivă”, România ar trebui să transmită Moscovei datele și piesele recuperate.
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene.
Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România, «vin rușii, rușii lovesc». Apoi, după scurt timp, s-a dovedit că nu are de-a face cu aeronavele rusești, ci că sunt drone de origine ucraineană. Au deviat de la curs, au ajuns acolo sub influența bruiajului sau din alte motive. În cazul de față, cred că, cel mai probabil, este vorba tocmai de o astfel de situație. Dacă ni se vor transmite date obiective, așa cum am transmis noi odată reprezentanților administrației americane informații și resturile dronelor care au încercat să lovească una dintre reședințele președintelui Federașiei Ruse- le-am trimis pur și simplu acolo pentru expertiză- România să ni le trimită, vom efectua o anchetă obiectivă și abia atunci, după caz, vom prezenta o evaluare a ceea ce s-a întâmplat.”
Președintele rus a respins și remarcile șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a acuzat trecerea unei noi „linii roșii”. Putin a afirmat că oficialul european nu a examinat personal rămășițele aparatului.
„Doamna von der Leyen nu a fost în România. Ea nu a examinat rămășițele acelei drone.”
Reacții în România și în AlianțăLa nivel aliat, NATO a calificat comportamentul Rusiei drept imprudent și a reiterat mesajul că va apăra „fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Declarațiile au venit după ce autoritățile de la Galați au raportat prăbușirea unei drone într-un bloc de apartamente, pe fondul unui atac asupra Ucrainei.
Dinspre partea militară, un purtător de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate în Europa, Martin O’Donnell, a confirmat că aparatul identificat la Galați este de origine rusească. La rândul său, Ministerul Apărării Naționale a precizat că drona este de tip Geran-2, asociată arsenalului rusesc.
Pe plan practic, demersurile anunțate public conturează două abordări paralele: Moscova insistă pe acces la probe pentru o verificare proprie, în timp ce instituțiile din România și reprezentanții NATO tratează incidentul ca pe un episod legat de atacurile contra Ucrainei și de dinamica riscurilor la graniță. În acest context, accentul rămâne pe colectarea și analizarea fragmentelor recuperate, pe protejarea populației și pe coordonarea între structurile civile și militare.
Detaliile tehnice ale anchetei — inclusiv traseul precis, eventualele interferențe radio și confirmarea finală a tipului de aparat — vor depinde de expertizarea rămășițelor și de schimbul oficial de informații între autorități. Până la comunicări suplimentare, discuția publică se concentrează pe măsurile de securitate în proximitatea frontierei și pe modul în care astfel de incidente pot fi prevenite sau limitate pe viitor.
