Există un deficit care nu apare pe nicio factură și pe care puțini oameni îl observă în viața de zi cu zi, ar pe care sateliții îl măsoară cu precizie din spațiu, an de an. Germania pierde apă. Nu prin robinete lăsate deschise, nu prin irigații excesive ale grădinilor, ci din adâncul pământului, din acele rezervoare subterane care se formează în ani și decenii și care acum sunt consumate mai repede decât natura le poate reface. Jumătate din districtele germane sunt deja în deficit hidric subteran. München a introdus deja restricții. Iar experții spun că aceasta este doar începutul.
Germania rămâne fără apă? Ce arată sateliții
În prezent, potrivit unei analize realizate de organizația de mediu BUND, în 201 dintre cele 401 districte și orașe independente din Germania se extrage mai multă apă subterană decât poate fi regenerată în mod natural prin ploi. Consecințele sunt deja vizibile prin scăderea nivelului apelor subterane și presiunea tot mai mare asupra rezervelor disponibile.
Diminuarea rezervelor de apă nu mai este doar o observație făcută la nivel local. Sateliții GRACE monitorizează aceste schimbări direct din spațiu, măsurând variațiile extrem de mici ale câmpului gravitațional al Pământului.
Profesorul Annette Eicker, de la Centrul Helmholtz pentru Cercetare Geologică (GFZ), explică faptul că sateliții pot detecta inclusiv modificările rezervelor de apă subterană. „Particularitatea acestor sateliți este că detectează nu doar schimbările apelor de suprafață, ci și ale apelor subterane”, spune cercetătoarea. Astfel, oamenii de știință pot observa la scară largă unde rezervele de apă scad și unde cresc.
Cum măsoară sateliții apa ascunsă în subteran
Din anul 2002, cei doi sateliți GRACE orbitează Pământul de aproximativ 15 ori pe zi, zburând la o distanță de circa 200 de kilometri unul față de celălalt. Ei nu fotografiază apa propriu-zis, ci măsoară diferențele de gravitație produse de variațiile masei apei.
Citiți și: Nou val de caniculă în Germania. Autoritățile cer populației să economisească apa, primele restricții sunt deja în vigoare
Pe scurt, cu cât există mai multă apă într-o anumită regiune, cu atât atracția gravitațională este mai mare. Când rezervele scad, sateliții detectează aceste modificări și permit cercetătorilor să urmărească evoluția rezervelor de apă chiar și în adâncul solului.
În ultimii 25 de ani, Germania a pierdut un volum de apă echivalent cu capacitatea cumulată a mai multor dintre cele mai mari lacuri ale țării. Cu toate acestea, Agenția Federală de Mediu subliniază că nu există, în prezent, o criză generalizată a apei potabile la nivel național.
Problema este însă una regională și este alimentată de mai mulți factori. Deși nu plouă neapărat mai puțin decât înainte, ploaia cade mai frecvent, în rafale scurte, sub formă de averse torențiale. Apa se revarsă peste câmpuri, drumuri și canale în loc să se infiltreze lent în pământ și să alimenteze apele subterane. În același timp, temperaturile mai ridicate accelerează evaporarea și uscarea terenurilor.
Tot mai multe regiuni intră sub presiune
Potrivit studiului BUND, zonele cele mai afectate nu se află doar în estul Germaniei. Probleme importante apar și în regiunile dens populate de-a lungul Rinului, precum și în anumite părți din landul Saxonia Inferioară.
La München au fost deja introduse restricții privind udarea spațiilor verzi și utilizarea apei potabile. Specialiștii consideră că astfel de măsuri ar putea deveni mai frecvente în regiunile în care perioadele de secetă se prelungesc, iar consumul continuă să crească.
Apa potabilă rămâne sigură, dar experții avertizează
În acest moment, alimentarea cu apă potabilă este considerată sigură în Germania. Totuși, specialiștii atrag atenția că rezervele de apă subterană nu se refac rapid. Unele straturi acvifere au nevoie de ani sau chiar de decenii pentru a reveni la nivelurile normale, avertizează BILD.
Efectele secetei depășesc cu mult problema gazoanelor uscate. Nivelurile scăzute ale râurilor afectează transportul naval, cresc costurile logistice pentru companii, influențează agricultura și pun presiune asupra centralelor electrice, industriei și centrelor de date, care au nevoie de cantități importante de apă pentru răcire.
În mod surprinzător, consumul de apă al gospodăriilor a scăzut constant în ultimele decenii. Dacă în 1991 fiecare persoană consuma în medie 144 de litri de apă pe zi, în 2022 media a coborât la 125 de litri.
Potrivit Agenției Federale de Mediu, adevărata problemă nu este consumul casnic, ci faptul că rezervoarele naturale de apă nu mai reușesc să se refacă suficient de repede pentru a compensa cantitățile extrase.
