Un posibil prim caz de hantavirus raportat în România vizează un bărbat transferat recent la o unitate medicală din Arad pentru investigații și tratament. Pacientul a fost internat în ultimii doi ani la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor, iar mutarea sa la Arad a avut loc pe fondul unor simptome compatibile cu această infecție: febră, tuse și diaree. Probe biologice au fost recoltate și trimise la Institutul Cantacuzino, iar până la finalizarea analizelor cazul este tratat ca suspiciune de hantaviroză.
Inițial, informația a circulat public drept „primul caz confirmat”. Totuși, autoritățile sanitare au explicat că diagnosticul nu este stabilit definitiv, fiind în desfășurare atât verificări clinice, cât și o anchetă epidemiologică în Arad și la unitatea medicală din Ștei, pentru a reconstitui posibilele expuneri ale pacientului.
Ce a transmis INSP
Institutul Național de Sănătate Publică precizează că, deocamdată, vorbim despre un caz suspect, până la sosirea rezultatelor de laborator. Ancheta urmărește istoricul medical, condițiile de internare și eventualele contacte relevante, însă până acum nu au fost identificate persoane bolnave sau suspecte cu legătură directă cu pacientul.
„A fost raportat un caz suspect de hantaviroză, aflat în prezent în curs de investigație epidemiologică și clinică. Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte.”
„Până la primirea rezultatelor de laborator, cazul rămâne încadrat drept suspiciune.”
Autoritățile subliniază că infecțiile cu hantavirus sunt asociate preponderent cu rozătoarele și mediile contaminate de acestea. În această etapă, evaluările indică un risc redus pentru populația generală, în lipsa unor dovezi privind transmiterea interumană în contextul investigat.
Ce se știe despre tulpină și transmitere
Specialiștii lucrează la identificarea exactă a tulpinii. Primele indicii susțin ipoteza unei variante care nu se transmite între oameni, ci prin contact cu rozătoare sau cu excrementele lor. De altfel, pacientul nu a călătorit în ultimele luni, fiind internat pe termen lung, aspect ce orientează cercetările către o posibilă expunere locală.
„Este confirmat hantavirusul, nu este confirmată încă tulpina. Pacientul nu a călătorit recent, el fiind internat în ultimii doi ani la unitatea medicală din Ștei.”
În aceeași notă, o altă declarație medicală evocă originea zoonotică a infectării și probabilitatea unei tulpini adaptate mediului din regiune, și nu unei proveniențe exotice.
„Hantavirusul vine de la rozătoare, posibil să fie o specie mai domestică a bolii, adaptată condițiilor actuale, nu una asociată zonelor exotice.”
În perioada 2023–2026, în România au fost raportate 15 cazuri de hantaviroză, ceea ce confirmă caracterul rar al acestei afecțiuni la nivel național. Chiar și așa, ancheta epidemiologică în curs încearcă să contureze traseul expunerii: spațiile frecventate în unitățile medicale, zonele potențial contaminate de rozătoare și eventualele activități care ar fi putut favoriza contactul cu particule infectante.
În așteptarea analizelor de la Institutul Cantacuzino, cazul rămâne clasificat drept suspiciune. Rezultatele de laborator vor stabili tulpina implicată și vor oferi cadrul tehnic necesar pentru menținerea sau ajustarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv clarificarea căilor de transmitere investigate.
