Sub un teren viran cu aspect banal, în inima Berlinului, se ascund ultimele vestigii ale fostului sediu al puterii lui Adolf Hitler: pe terenul fostei Noi Cancelarii a Reich-ului mai există încă un buncăr, care urmează să dispară sub un bloc de apartamente.
Planurile stârnesc scepticism, nu doar în rândul apărătorilor patrimoniului cultural. „Este o nebunie totală să demolezi în vremurile acestea unul dintre ultimele vestigii ale centrului puterii naziste”, subliniază Dietmar Arnold, președintele asociației Berliner Unterwelten (lumi subterane berlineze), care pledează pentru conservarea buncărului, scrie dpa.
Departamentul de Lucrări Publice nu dorește un „loc de pelerinaj”
Christian Gaebler, șeful Departamentului de Urbanism din Berlin, se opune conservării sitului. „Nu vom împiedica construirea de locuințe pentru a conserva un buncăr care apoi s-ar putea transforma într-un loc de pelerinaj”, a declarat acesta pentru ziarul Berliner Zeitung.
Dimpotrivă, asociația consideră că această poziție este de neînțeles. „Acesta este doar un pretext. Asociația Berliner Unterwelten demonstrează de ani de zile, cu succes, cum se pot aborda acest tip de clădiri fără a fi nevoie să le demolăm pur și simplu”, explică Arnold. În opinia sa, ar fi „extrem de rușinos” ca ultima rămășiță autentică a Noii Cancelarii a Reich-ului să fie demolată.
Ultimul buncăr din perioada antebelică din cartierul guvernamental nazist
Din punctul de vedere al Oficiului de Stat pentru Patrimoniul Cultural, buncărul are „o importanță istorică și științifică de mare anvergură”, explică Sebastian Heber, șeful departamentului de conservare a siturilor istorice. Heber observă că buncărul reprezintă ultima rămășiță din perioada construirii Noii Cancelarii a Reich-ului și, în plus, este ultimul buncăr din perioada antebelică care se mai păstrează încă în cartierul guvernamental nazist din Berlin.
Cu toate acestea, el precizează că, din cauza unei directive a autorităților de urbanism, buncărul nu a fost declarat monument.
Consiliul Regional pentru Monumente, un comitet de experți, s-a pronunțat anul trecut în favoarea evaluării includerii buncărului pe lista monumentelor. „Noua Cancelarie a Reich-ului a fost locul în care a fost planificat și a început cel de-al Doilea Război Mondial și simbolizează, de asemenea, sfârșitul catastrofal al regimului nazist”, se menționează într-o recomandare a comitetului.
Tocmai în vremuri marcate de abuzul informațional, de dispariția ultimilor martori ai acelei epoci și de o relativizare parțială a crimelor naziste, pare și mai important să se păstreze urme materiale și neechivoce, au subliniat experții.
Potrivit lui Arnold, se mai păstrează încă 1.200 de metri pătrați din complex, ai cărui pereți și tavan au o grosime de 1,70 metri. În opinia sa, acestea ar putea fi chiar utilizate ca fundație pentru a construi deasupra lor, fără a fi necesară demolarea lor.
Arnold adaugă că în prezent se planifică demolarea a aproximativ jumătate din construcție pentru a face loc unor apartamente și birouri. „Dacă se taie sau se sapă jumătate din buncăr, se pierde stabilitatea. Atunci nu mai are sens să se păstreze nimic”, critică el.
Președintele asociației pledează pentru amenajarea acolo a unei expoziții despre sfârșitul războiului și amintește de celebra fotografie a capitulării generalului Helmuth Weidling, când acesta a ieșit din buncăr pe 6 mai 1945.
Simbol al pretențiilor de putere ale lui Hitler
Potrivit Muzeului Istoric German din Berlin, Noua Cancelarie a Reich-ului a fost o clădire monumentală de guvernare și reprezentare a regimului nazist, pe care Hitler a ordonat să fie construită ca simbol arhitectural al pretențiilor sale de dominație.
Pe baza planurilor lui Albert Speer, clădirea de pe strada Vossstrasse a fost practic finalizată în doar aproximativ douăsprezece luni, în ianuarie 1939, după ce au fost demolate întregi blocuri de clădiri. În 1945, Cancelaria a fost ocupată de Armata Roșie și demolată începând cu 1949.
Conform ziarului Berliner Zeitung, pe terenul respectiv vor fi construite 66 de locuințe, precum și o clădire de birouri cu șase etaje. Cu toate acestea, în opinia lui Arnold, acestea „nu vor fi apartamentele accesibile de care este nevoie în Berlin”.
Buncărul era doar unul dintre numeroasele buncăre existente în fostul cartier guvernamental nazist din jurul străzii Wilhelmstrasse. Arnold subliniază că nu este vorba despre faimosul „buncăr al Führerului”, în care s-au sinucis Hitler și Eva Braun.
Acela a fost finalizat în aprilie 1944 pe strada Gertrud-Kolmar-Strasse, în cartierul Berlin-Mitte. Astăzi, acolo se află o parcare. Acum 20 de ani, asociația Berliner Unterwelten a amplasat acolo un panou informativ despre istoria „buncărului Führerului”.
Editor : M.C
