Germania a adoptat o poziție mult mai rigidă la începutul anului 2026 în ceea ce privește gestionarea beneficiilor sociale pentru imigranții din Uniunea Europeană, vizând în mod special comunitățile de români și bulgari. Municipalitățile din landul Renania de Nord-Westfalia au intensificat controalele, rezultând în mii de dosare anulate și emiterea unor ordine de părăsire a teritoriului pentru cei care nu pot dovedi o independență financiară reală.
Campania, susținută de cifre alarmante publicate de cotidianul Bild, are la bază suspiciuni de fraudă sistemică și utilizarea abuzivă a statutului de angajat. Deși libera circulație este un pilon al UE, autoritățile germane folosesc pârghiile legale pentru a demonstra că anumite contracte de muncă sunt doar „de formă”, scopul final fiind accesarea generosului sistem de asistență socială german.
Bilanțul controalelor: Peste 1.000 de cazuri sancționate în 2025
Datele centralizate la finalul anului trecut arată o mobilizare fără precedent a primăriilor din bazinul Ruhr. Orașul Duisburg conduce în acest clasament al austerității, cu 556 de beneficii retrase, urmat îndeaproape de Gelsenkirchen, unde au fost revocate 506 dosare. Alte orașe precum Dortmund și Hagen au aplicat măsuri similare, deși la o scară mai mică, vizând persoanele care nu îndeplinesc criteriile de contribuție minimă.
Aceste acțiuni nu s-au limitat doar la oprirea plăților. În multe situații, retragerea ajutorului social a fost însoțită de pierderea dreptului de ședere. Instanțele germane au început să valideze aceste decizii de deportare, argumentând că persoanele care devin o sarcină nerezonabilă pentru sistemul de asistență socială, fără a avea o perspectivă reală de angajare sustenabilă, pot fi obligate să părăsească țara.
Conceptul de muncă „formală” și pragurile de venit
Punctul central al disputei juridice este interpretarea statutului de lucrător. Conform normelor europene, chiar și o activitate cu normă parțială oferă acces la ajutoare suplimentare de stat. Totuși, primăriile germane au început să aplice criterii mult mai stricte pentru a separa angajații reali de cei care muncesc doar pentru a bifa o cerință legală.
-
Regula de la Gelsenkirchen: Autoritățile exclud de la beneficii persoanele ale căror venituri din muncă nu acoperă nici măcar o treime din costurile minime de trai.
-
Critica pragului orar: Primarul orașului Hagen, Dennis Rehbein (CDU), atacă regula actuală care oferă drepturi sociale depline pentru doar 5,5 ore de muncă pe săptămână. Oficialul consideră că acest prag este ridicol de scăzut, permițând accesul la mii de euro din banii publici în schimbul unei activități care aduce doar câteva sute de euro venit propriu.
Impactul economic și social în orașele germane
Situația din Hagen oferă o radiografie clară a tensiunilor locale. Cu o comunitate de aproximativ 7.000 de cetățeni români și bulgari, orașul cheltuiește anual circa 10 milioane de euro pentru susținerea celor care nu reușesc să se integreze pe piața muncii. Mai mult de jumătate dintre acești imigranți sunt dependenți de centrele de ocupare a forței de muncă (Jobcenter).
Edilii germani recunosc nevoia de forță de muncă străină, însă avertizează că „imigrația pentru sărăcie” pune în pericol coeziunea socială. Respingerea vine din partea contribuabililor germani care percep aceste situații ca pe o exploatare a sistemului de solidaritate. Din acest motiv, presiunea politică pentru modificarea regulilor UE privind accesul la prestațiile sociale este în continuă creștere în 2026.
Perspective pentru imigranții români și bulgari
Pentru cetățenii români și bulgari aflați în Germania, noile măsuri înseamnă o monitorizare mult mai atentă a veniturilor și a contractelor de muncă. Autoritățile germane nu mai acceptă „munca la negru” combinată cu ajutoare de stat și nici contractele cu un număr simbolic de ore.
Recomandarea experților juridici pentru cei care doresc să rămână în Germania este obținerea unor venituri care să demonstreze capacitatea de auto-susținere. În caz contrar, riscul de a primi un ordin de deportare este mai mare ca niciodată, pe măsură ce statul german încearcă să își protejeze bugetele locale de presiunea demografică și financiară generată de imigrația intra-comunitară necontrolată.
Sursă: Bild / Publicația PRB / Administrația Locală Hagen Data: 28/01/2026
