După un proces maraton care a durat mai bine de cinci ani, Niculina Stoican a obținut o victorie zdrobitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe data de 10 februarie 2026, instanța supremă a pronunțat decizia definitivă în litigiul privind drepturile de autor asupra piesei „Dragoste veche și nouă”, respingând recursul formulat de Olguța Berbec.
Verdictul confirmă hotărârile anterioare ale Tribunalului și Curții de Apel București, stabilind clar că melodia în cauză aparține patrimoniului folcloric românesc și nu poate fi revendicată ca operă originală de către niciun artist.
Istoricul unui conflict de răsunet în muzica populară
Disputa juridică a început în anul 2021, când Olguța Berbec a dat-o în judecată pe Niculina Stoican, acuzând-o de plagiat. Reclamanta susținea că ea este autoarea liniei melodice și a versurilor, invocând înregistrarea acestora la UCMR-ADA.
În replică, Niculina Stoican a apărat integritatea folclorului, argumentând că piesa este o creație colectivă, transmisă prin viu grai, care aparține tezaurului tradițional. Această poziție a fost susținută de expertize tehnice care au demonstrat că elementele muzicale nu întrunesc condițiile de originalitate necesare pentru a fi protejate exclusiv de legea drepturilor de autor.
Decizia Instanței: Folclorul nu poate fi însușit
Toate cele trei trepte de jurisdicție au ajuns la aceeași concluzie: piesa nu este o creație originală a Olguței Berbec, ci o prelucrare a unei teme populare existente.
-
Tribunalul București: A respins acțiunea ca neîntemeiată.
-
Curtea de Apel: A menținut soluția, subliniind caracterul folcloric al piesei.
-
A respins recursul, punând capăt definitiv procesului.
Pe lângă pierderea procesului, Olguța Berbec a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, care se ridică la peste 13.000 de lei, sumă ce acoperă onorariile avocaților și expertizele muzicale efectuate pe parcursul celor cinci ani.
Mesajul Niculinei Stoican: „Unii oameni rămân mici prin faptele lor”
Imediat după aflarea verdictului, Niculina Stoican a transmis un mesaj tăios pe rețelele de socializare, subliniind că a încercat medierea conflictului încă de la început, însă a fost refuzată.
„Am încercat încă de la început să avem un dialog cu reclamanta și să găsim soluții onorabile, fără implicarea unui proces. Nu am primit niciun răspuns, în afară de acuze și jigniri publice. Concluzia este că unii oameni rămân, prin faptele lor, mici, puțini și neînsemnați.”
Artista a anunțat, de asemenea, că va lansa în curând o nouă variantă a piesei „judecate”, acum că statutul acesteia de bun public al folclorului a fost consfințit de magistrați.
Precedent pentru artiștii de folclor
Această decizie este considerată extrem de importantă pentru industria muzicală tradițională din România. Ea stabilește un precedent juridic care protejează melodiile vechi împotriva tentativelor de „privatizare” prin înregistrări la organismele de gestiune colectivă. Astfel, orice interpret de muzică populară are dreptul de a prelucra și cânta piese din patrimoniul colectiv, atâta timp cât acestea nu sunt creații moderne cu autor demonstrabil.
Sursă: Înalta Curte de Casație și Justiție / Decizia nr. 248 din 10.02.2026 / prb Data: 19/04/2026
