Iranul transmite clar că nu este dispus să încheie conflictul în orice condiții, ci doar în baza unor garanții ferme care să îi asigure securitatea pe termen lung. Regimul de la Teheran solicită angajamente clare că Statele Unite și Israelul nu vor relua atacurile, dar și ridicarea sancțiunilor economice.
În lipsa acestor condiții, autoritățile iraniene spun că sunt pregătite să susțină un război de uzură, care ar putea dura luni sau chiar un an, potrivit unei analize publicate de Financial Times.Pentru conducerea iraniană, actualul conflict nu este doar unul militar, ci o amenințare directă la adresa existenței regimului.
Liderii de la Teheran consideră că orice cedare în acest moment ar putea deschide calea unor atacuri viitoare. În acest context, preferă prelungirea confruntării în locul unei păci considerate instabile.
Declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a afirmat că războiul se va încheia „când voi simți asta”, nu reflectă întreaga complexitate a situației. Potrivit aceleiași analize, decizia privind finalul conflictului nu aparține exclusiv Washingtonului, iar Iranul se pregătește deja pentru un scenariu de lungă durată.
Teheranul anunță că este pregătit pentru un conflict de durată
Pe măsură ce tensiunile au escaladat, generând efecte inclusiv asupra economiei globale, oficialii și liderii militari iranieni au transmis că nu iau în calcul o capitulare rapidă. Dimpotrivă, aceștia insistă că o eventuală încetare a focului poate avea loc doar în condițiile stabilite de Teheran. „Toată lumea este fixată pe răzgândirile lui Trump, dar ratează complet faptul că Iranul este o țară mare, cu propriile decizii. În joc este însăși existența regimului: să supraviețuiască și să reziste”, a explicat un oficial occidental.
Surse apropiate regimului, dar și diplomați și experți citați de Financial Times, arată că Iranul urmărește refacerea capacității de descurajare și prevenirea unor viitoare atacuri. În acest sens, autoritățile iraniene ar accepta oprirea luptelor doar în baza unor garanții solide că agresiunile nu vor fi reluate.
„Iranul spune: „Avem nevoie de garanții și nu vom ceda, chiar dacă războiul va dura un an”. Dacă Iranul este distrus, întreaga regiune va fi distrusă”, a declarat o sursă apropiată regimului pentru Financial Times.
În centrul operațiunilor militare se află Garda Revoluționară Islamică, o structură cu aproximativ 180.000 de membri, care a desfășurat atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane, infrastructurii energetice din zona Golfului și rutelor maritime internaționale. Potrivit acelorași surse, această forță este puternic motivată ideologic și nu se teme de pierderi umane.
„Gărzile sunt motivate ideologic, nu se tem de moarte”, a explicat sursa citată, subliniind că acestea consideră conflictul ca fiind o luptă pentru supraviețuire. În viziunea lor, acceptarea unui armistițiu fără garanții ar duce inevitabil la reluarea atacurilor din partea SUA și Israelului.
Acest context ridică posibilitatea ca, chiar și în cazul în care Washingtonul ar declara încheierea operațiunilor, Iranul să continue atacurile în regiune, inclusiv asupra Israelului și în zona Golfului. De asemenea, există riscul menținerii presiunii asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru comerțul global.
În timp ce Donald Trump susține că armata iraniană a fost „decimată” și că Teheranul ar fi interesat de negocieri, oficialii iranieni resping aceste afirmații. Ministrul de Externe, Abbas Araghchi, a calificat drept „delirante” declarațiile potrivit cărora Iranul ar dori un armistițiu sau negocieri în actualele condiții.
La nivel diplomatic, surse regionale indică faptul că nu există progrese reale în direcția unei soluții negociate. Situația este complicată și de recentele evoluții din conducerea iraniană, inclusiv uciderea lui Ali Larijani, fost secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională, într-un atac atribuit Israelului. Acest eveniment este considerat un factor care reduce și mai mult șansele reluării dialogului.
Un diplomat din regiune a explicat că, chiar și în ipoteza în care Iranul ar înceta atacurile asupra intereselor americane, în cazul unei retrageri a SUA, ar continua acțiunile împotriva Israelului. În același timp, există temeri că Strâmtoarea Ormuz ar putea deveni „parțial militarizată”, ceea ce ar permite Iranului să controleze fluxul navelor comerciale.
Și Israelul a transmis că este pregătit pentru un conflict de durată, însă poziția sa depinde în mare măsură de sprijinul Statelor Unite. În acest context, deciziile Washingtonului rămân esențiale pentru evoluția situației din teren.
Potrivit analistului Sanam Vakil, de la Chatham House, niciuna dintre părți nu este dispusă să accepte un armistițiu fără condiții clare. Iranul, în special, nu va accepta o oprire temporară a luptelor fără garanții de securitate și fără ridicarea sancțiunilor economice.
În paralel, liderii iranieni pregătesc populația pentru un conflict de lungă durată. „SUA nu știu nici cum să înceapă, nici cum să termine un război în această regiune. Nu vom permite Israelului și SUA să impună o nouă ordine”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian. Acesta a subliniat că Teheranul nu va accepta un armistițiu care ar putea fi urmat de reluarea ostilităților.
Fostul emisar american pentru Iran, Rob Malley, a explicat că Teheranul urmărește două obiective principale: reducerea costurilor uriașe ale războiului și crearea unei presiuni suficiente asupra SUA și economiei globale pentru a descuraja viitoare intervenții.
Un element cheie în strategia Iranului este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele transportate la nivel global. Capacitatea de a perturba acest flux reprezintă o pârghie majoră în negocieri. „Acum știu că pot face asta și este foarte eficient. Riscul este că vor ține întreaga lume ostatică”, a declarat un oficial occidental.
În eventualitatea unei retrageri a SUA din conflict, Iranul ar putea fi influențat de aliați precum Rusia și China să reducă nivelul atacurilor. Cu toate acestea, rămân semne de întrebare legate de capacitatea regimului de a se menține pe termen lung.
„Nu știu ce ar trebui să se întâmple ca regimul să spună: ne oprim și reconstruim. Nu sunt sigur că pot reconstrui, iar asta duce la un scenariu foarte întunecat”, a declarat un oficial occidental.
Surse apropiate regimului susțin că Garda Revoluționară acționează tot mai mult ca o structură de tip militant, folosind tactici de război asimetric. Unitățile și-au dispersat forțele pentru a reduce vulnerabilitatea și continuă producția de rachete în locații ascunse, menținând un ritm controlat al atacurilor pentru a susține un conflict prelungit.
Deși SUA și Israelul afirmă că au redus semnificativ capacitatea militară a Iranului, atacurile continuă zilnic. „Poți provoca durere Dubaiului chiar și dacă lovești cu o rachetă pe lună”, a explicat o sursă, subliniind impactul pe termen lung al unor astfel de acțiuni.
Situația este agravată și de acțiunile rebelilor houthi din Marea Roșie, care au demonstrat cât de eficient pot fi perturbate rutele comerciale prin atacuri punctuale, dar constante, conform Mediafax.
