Scandalul iscat în jurul punctajului obținut de Alexandra Căpitănescu la Eurovision Song Contest 2026 continuă să stârnească reacții puternice. Mărul discordiei: diferența majoră dintre votul juriului din Republica Moldova și preferința publicului pentru piesa României.
În timp ce publicul de peste Prut a oferit României 12 puncte, juriul moldovean a acordat doar 3 puncte. După valul de critici, artistul Pavel Orlov, membru al juriului național, a explicat public rațiunile din spatele deciziei, insistând pe respectarea regulilor și pe caracterul imparțial al jurizării.
Explicațiile lui Pavel Orlov privind acordarea celor 3 puncte
Orlov afirmă că regulile Eurovision cer evaluări exclusiv pe criterii profesionale, fără favoritisme bazate pe naționalitate. El spune că a intrat în juriu la propunerea televiziunii publice și că, înaintea jurizării, membrii au fost instruiți clar asupra regulilor.
„Bună ziua tuturor. Numele meu este Pavel Orlov și sunt acel membru al juriului național al Republicii Moldova care a jurizat finala concursului Eurovision 2026.
TRM mi-a propus să fac parte din juriul concursului. Înainte de începerea jurizării, am fost informați despre regulile pe care suntem obligați să le respectăm cu strictețe:”
„NU ESTE PERMIS SĂ ACORZI PRIORITATE UNUI PARTICIPANT PE CRITERII NAȚIONALE.”
„Nu vreau și nu pot încălca regulile. Nu sunt politician, nici geostrateg și nu evaluez artiștii după naționalitate, gen sau alte criterii, deoarece acest lucru este strict interzis de regulamentul concursului.”
Controversele au fost alimentate și de faptul că artistul a oferit unele declarații în limba rusă. Orlov le răspunde criticilor explicându-și contextul familial și faptul că înțelege limba română, dar provine dintr-o familie rusofonă.
„În ceea ce privește faptul că nu cunosc limba română: înțeleg limba română, deoarece m-am născut și am crescut la Chișinău într-o familie rusofonă – așa s-a întâmplat din punct de vedere istoric. Nu eu mi-am ales limba sau familia.”
Reacții publice, acuzații și replica juratului
Valul de nemulțumiri din mediul online l-a vizat direct pe Orlov, însă acesta și-a apărat pregătirea profesională, invocând anii petrecuți în studiul muzicii și experiența în industrie.
„În ceea ce privește competențele mele: am absolvit 7 ani de școală muzicală (Liceul „Gogol”), 4 ani de colegiu muzical la clasa de chitară și 5 ani de studii superioare muzicale la clasa de canto. În total, am dedicat 16 ani din viața mea exclusiv educației. În total, activez în industria muzicală de 22 de ani.”
El a făcut trimitere și la statisticile competiției, subliniind că situații similare s-au înregistrat și în alte țări, nu doar în cazul Republicii Moldova.
„Dacă autoritatea mea nu este suficientă pentru unii dintre voi, atunci voi atașa special graficul de pe site-ul oficial ESC:”
„18 țări nu au acordat niciun punct României, iar alte 6 țări au oferit mai puțin de 3 puncte – juriile lor sunt, de asemenea, incompetente?”
Artistul relatează și presiunea resimțită după finală, spunând că atacurile l-au afectat personal și familial, deși a votat după criterii profesionale.
„Sunt insultat și umilit, iar din această cauză suferă și familia mea. Sunt tatăl mai multor copii. Și toate acestea pentru faptul că am votat imparțial? Eu nu reprezint opinia întregului popor moldovenesc – pentru asta există votul publicului. Juriul trebuie să fie imparțial, altfel nu își are rostul.”
În același registru, Orlov face apel la un dialog civilizat și la renunțarea la injurii în dezbaterea publică.
„Trăim într-o țară civilizată, în care nu ar trebui să fie considerat normal să îți susții punctul de vedere insultând onoarea și demnitatea oponentului. Mulțumesc tuturor celor care mă susțin. Iar pe cei care mă condamnă îi rog să reflecteze”
Ecartul dintre votul juriului și cel al publicului a surprins inclusiv prezentatoarea care a anunțat punctajul în direct, iar disputa a avut ecou amplu în presă. Ulterior, evenimentele au fost urmate și de demisia directorului general al Teleradio-Moldova, fapt care a adăugat tensiune suplimentară în jurul subiectului.
Discuțiile despre modul de evaluare la Eurovision rămân intense, iar diferența dintre votul publicului și aprecierea imparțială a juriului continuă să anime spațiul public din ambele țări, mai ales când în joc se află simboluri și emoții partajate deopotrivă.
