Finala Eurovision 2026 continuă să provoace discuții aprinse, la câteva zile după încheierea competiției. În centrul atenției se află punctajul acordat de juriul Republicii Moldova reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, care a primit doar trei puncte, deși a reușit să urce pe podiumul concursului și să ocupe locul al treilea în clasamentul final.
Controversa a generat numeroase reacții în mediul online, iar subiectul a ajuns inclusiv în atenția președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a decis să ofere o poziție publică privind situația.
Maia Sandu face apel la calm și la păstrarea relațiilor dintre cele două țări
Întrebată despre valul de reacții apărut după Eurovision, Maia Sandu a transmis că rezultatul unui concurs muzical nu ar trebui să afecteze relațiile apropiate dintre România și Republica Moldova.
Șefa statului moldovean a subliniat că cel mai important aspect îl reprezintă susținerea oferită de public artiștilor și aprecierea de care s-au bucurat concurenții în rândul telespectatorilor.
Potrivit acesteia, legătura dintre cele două state este mult mai puternică decât orice controversă generată de un concurs internațional și nu ar trebui pusă sub semnul întrebării de rezultatele unui sistem de vot.
„Cred că nu ar trebui să permitem ca nimic și nimeni să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu adevărat că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai mare apreciere cântăreților români. Aceasta este partea cea mai importantă. Și felicitări atât Alexandrei, cât și lui Vlad”, a declarat Maia Sandu.
Cum a început întreaga controversă
Nemulțumirile au apărut imediat după anunțarea punctajelor oferite de juriul Republicii Moldova în finala Eurovision 2026.
În timp ce România a acordat Republicii Moldova un punctaj important, reprezentanta României a primit din partea juriului moldovean doar trei puncte. Rezultatul a surprins mulți fani ai competiției, mai ales în contextul în care Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul al treilea la nivel european și a beneficiat de un sprijin consistent din partea publicului.
Pe rețelele de socializare au apărut rapid critici și întrebări legate de criteriile care au stat la baza votului acordat de juriu.
Cine a decis punctajele Republicii Moldova
Conform informațiilor publicate de presa de peste Prut, juriul Republicii Moldova a fost format din șapte profesioniști din industria muzicală:
- Andrei Zapșa
- Pavel Orlov
- Stanislav Goncear
- Cătălina Solomac
- Corina Caireac
- Ilona Stepan
- Victoria Cușnir
În urma evaluării realizate de aceștia, punctajul maxim, de 12 puncte, a fost acordat Poloniei, urmată de Israel și Grecia.
România s-a regăsit pe locul opt în preferințele juriului, primind doar trei puncte.
Explicațiile oferite de membrii juriului
După izbucnirea scandalului, mai mulți membri ai juriului au încercat să clarifice modul în care au fost acordate notele.
Aceștia au explicat că evaluarea nu se bazează exclusiv pe prestația transmisă în direct în seara finalei, ci pe repetiția generală oficială desfășurată cu o zi înainte de concurs. Potrivit declarațiilor făcute ulterior, interpretarea Alexandrei Căpitănescu din timpul repetiției ar fi fost diferită față de cea din finală, aspect care ar fi influențat rezultatul votului.
Explicațiile nu au reușit însă să stingă complet controversele, iar dezbaterile continuă în mediul online.
România, una dintre surprizele plăcute ale competiției
În ciuda polemicilor legate de punctajele juriului, România a avut una dintre cele mai bune clasări din ultimii ani la Eurovision.
Alexandra Căpitănescu a impresionat publicul european cu piesa „Choke Me”, reușind să acumuleze 296 de puncte și să încheie competiția pe poziția a treia.
Trofeul Eurovision 2026 a fost câștigat de Bulgaria, reprezentată de DARA, cu piesa „Bangaranga”, în timp ce locul secund a revenit Israelului.
Chiar dacă voturile acordate de juriul moldovean au stârnit numeroase reacții, mesajul transmis de Maia Sandu încearcă să readucă atenția asupra aspectelor pozitive ale competiției și asupra relației apropiate dintre cele două țări, care depășește cu mult rezultatul unui concurs muzical.
