Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție riscă să se accentueze după ce executivul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale. Disputa pornește de la deciziile instanțelor prin care statul a fost obligat la plata unor drepturi salariale pentru magistrați, iar Guvernul susține că nu poate aloca imediat sumele respective fără a afecta echilibrul bugetar și programele sociale prioritare.
Contextul conflictului
Pe agenda ședinței de Guvern este evaluarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească. Secretariatul General al Guvernului apreciază că repartizarea fondurilor din bugetul de stat este o atribuție exclusivă a Executivului și că o hotărâre judecătorească care ar obliga Guvernul să suplimenteze în mod punctiform bugetul justiției ar constitui o ingerință în competențele sale constituționale.
Procesul intentat de instanța supremă a fost declanșat după decizia Guvernului de a amâna, în acest an, plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în favoarea redirecționării resurselor către programe sociale destinate persoanelor vulnerabile. Instanța supremă acuză Executivul de refuz nejustificat în privința alocării mijloacelor necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante.
Date financiare și urmări
În urma numeroaselor procese câștigate de magistrați în ultimii ani, statul ar urma să plătească diferențe salariale estimate la aproximativ două miliarde de euro, sumă care ar fi urmat a fi achitată eșalonat. Executivul susține însă că obligațiile financiare rezultate din hotărârile judecătorești nu au fost comunicate complet de către instanțe, ceea ce ar fi îngreunat pregătirea apărarilor în dosarele pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și gestionarea corectă a impactului bugetar.
Datele centralizate de ministere și parchete indică mii de hotărâri privind drepturi salariale pronunțate între 2006 și 2025. Parchetul de pe lângă Înalta Curte raportează aproape 4.000 de sentințe cu privire la drepturi salariale, iar până la sfârșitul anului precedent statul ar fi achitat circa 1,7 miliarde de lei, rămânând restanțe de peste un miliard de lei. Consiliul Superior al Magistraturii menționează, la rândul său, mii de decizii definitive ce implică plăți neacoperite integral.
Guvernul mai susține că, în cazul curților de apel din țară (fără București și Târgu Mureș), au fost plătite sume de ordinul miliardelor de lei în temeiul unor sentințe definitive, dar că valoarea totală a creanțelor rămase nu a fost furnizată în mod unitar. Acest lucru ar complica pregătirea unei strategii naționale coerente pentru onorarea obligațiilor rezultate din hotărârile judecătorești.
În paralel, conducerea Înaltei Curți a transmis dorința unui dialog instituțional și evitarea transformării disputei într-un conflict de natură publică, însă tensiunile persistă în condițiile în care Guvernul condus de Ilie Bolojan trebuie să decidă dacă va duce chestiunea în fața Curții Constituționale — o măsură care ar putea declanșa o confruntare juridico-instituțională de amploare.
Următoarele zile vor arăta dacă părțile găsesc un punct de echilibru sau dacă disputa va escalada prin sesizarea Curții Constituționale, scenariu care deschide multiple implicații pentru gestionarea bugetului și pentru relația între puterile statului.
